Laura Codruța Kovesi, încă o încercare să obțină finalizarea dosarului deschis pe numele ei de Secția Specială

Laura Codruța Kovesi, ajunsă între timp șefa Parchetului European, a iniţiat o nouă acţiune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în care solicită judecătorilor să oblige procurorii de la Parchetul General să finalizeze dosarul deschis pe numele ei de Secţia specială în urmă cu patru ani.

Procesul are ca obiect „contestaţie durată proces”, cu termen de dezbatere pentru marţi, 17 ianuarie.

Dosarul, deschis în decembrie 2018

Dosarul a fost deschis în decembrie 2018 de procuroarea Adina Florea, de la Secţia Specială, care între timp s-a pensionat. Cauza a fost preluată apoi de Parchetul General, după desfiinţarea Secţiei Speciale.

Kovesi se plânge de faptul că are trei hotărâri ale Instanţei supreme prin care procurorii sunt obligaţi să finalizeze acest dosar – fie îl clasează, fie o trimit în judecată – însă Parchetul General le ignoră.

În octombrie 2022, într-un interviu acordat publicaţiei G4Media, Kovesi spunea că dosarul nu este închis de Parchetul General din dorinţa, probabil, „de a intimida alţi magistraţi din sistem”.

„Există trei hotărâri ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care se explică faptul că fie că tot ceea ce s-a făcut este nelegal şi trebuie închis, fie s-a stabilit un termen de finalizare a dosarului. În continuare, procurorii care au acest dosar ignoră nişte hotărâri definitive. Dosarul nu este închis (…) Este foarte ciudat. Este foarte greu să îmi explic. Îmi este greu să explic atitudinea procurorilor ierarhic superiori (…) O să continui să aplic demersurile procedurale. Sunt trei hotărâri ale ICCJ care sunt ignorate (…) Din martie 2019, nu s-a întâmplat nimic în dosar. În afară de plângeri şi demersuri instituţionale, pe care eu le-am făcut prin avocat, nu s-a întâmplat nimic (…). Este ţinut acolo, probabil în dorinţa de a intimida pe alţi magistraţi din sistem, de a-l arăta. Uitaţi ce vi se poate întâmpla (…) Cred că este doar o încercare de a ţine presiunea pe procuror, de a arăta că, atunci când îţi faci treaba, este cineva care îţi va crea probleme”, declara, atunci, Kovesi.

Kovesi, acuzată de abuz în serviciu și luare de mită

În decembrie 2018, Adina Florea a pus-o sub acuzare pe Laura Codruţa Kovesi, la acea vreme procuror-şef al DNA, pentru abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă, într-un dosar care are legătură cu aducerea în ţară a fostului director al FNI, Nicolae Popa.

Dosarul a fost deschis în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiţă, fugit în Serbia. Acesta susţinea că, în anul 2011, Kovesi i-ar fi cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea în ţară, cu un avion, din Indonezia, a lui Nicolae Popa, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare.

Conform actului de acuzare, în anul 2011, pe vremea când era procuror general, Laura Codruţa Kovesi ar fi pretins şi primit suma de 268.689 lei de la Sebastian Ghiţă în legătură cu extrădarea fostului director al FNI Nicolae Popa. Acesta fugise din ţară, pentru a scăpa de o condamnare de 15 ani închisoare primită în dosarul prăbuşirii FNI, fiind localizat în Jakarta (Indonezia). Concret, banii primiţi de la Sebastian Ghiţă ar fi fost folosiţi pentru plata cheltuielilor de transport cu avionul trimis în Indonezia, Nicolae Popa fiind adus în ţară de poliţişti şi un ofiţer SRI.

De asemenea, Adina Florea o acuza pe Kovesi de mărturie mincinoasă, deoarece aceasta ar fi declarat, în aprilie 2017, când a fost audiată la Parchetul General, că nu s-a întâlnit niciodată într-un cadru privat cu Sebastian Ghiţă, deşi în presă au apărut imagini cu cei doi la o cramă deţinută de omul de afaceri.

Ulterior, în martie 2019, Florea a plasat-o pe Kovesi sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, cu interdicţia de a părăsi România. Kovesi a contestat controlul judiciar în instanţă, iar în aprilie 2019 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a revocat măsura dispusă de Adina Florea.

Judecătorul care a luat această decizie a explicat în motivare că măsura controlului judiciar luat faţă de Kovesi este nelegal, iar acuzaţiile aduse acesteia erau lipsite de „precizie, claritate şi de suport probator”.